Ironia? Le iubim….de ce?! Hm….greu,dar totusi usor de spus.In lumea de azi totul a devenit un viciu,pornind de la tigari,alcool,droguri(de toate felurile maica, si verzi si rosii si albastri,di tate),dragostea,sexul,pana la lucruri banale,dar toate transformandu-se in vicii psihice,dominandu-te pana’n varful unghiilor.Desi ele,viciile,reprezinta cel mai mare dusman al nostru,uneori pot fi cele mai bune prietene:te asculta cu foarte mare atentie in timp ce tu te stingi usor intr-o placere mortala,alinandu-te cu ganduri pozitive si nu prea,facandu-te sa te gandesti la ceva gol,dar totusi plin,ceva usor,dar totusi greu.Nu faci niciun pacat gustand dintr-un viciu,e cunoastere.Unii oameni considera ca cei ce s-au apucat de fumat sau “testeaza” drogurile nu au pic de independenta si libertate psihica.Si acuma sa punem din nou intrebarea: de ce? De ce iubim viciile?! Si raspunsul:simplu,le iubim pentru ca ne simtim bine atunci cand le practicam,ele ne dau starile pe care le cautam.Fiecare viciu are o explicatie .Acum ma contrazic si ma intreb”oare noi chiar iubim viciile?”….poate doar le suportam,ne complacem,altfel nu le-am numii vicii. Un viciu te cucereste,nu stiu cum,dar o face. Desi dependentele sunt pentru oameni slabi(toata lumea spune asta) in acelasi timp oamenii dependenti sunt cei mai fericiti,so think again. DAR totusi si in acelasi timp se presupune ca “fericirea” propriu-zisa nu exista.Si totusi….fumul e un nor,iar norul e un vis………,dar pana la urma te trezesti din acel vis si ii futi in gura pe aia care te-au facut sa te simti pierdut. Iar fericirea ramane in concluzie doar un tonomat cu fise.
duminică, 24 ianuarie 2010
VICIILE
Ironia? Le iubim….de ce?! Hm….greu,dar totusi usor de spus.In lumea de azi totul a devenit un viciu,pornind de la tigari,alcool,droguri(de toate felurile maica, si verzi si rosii si albastri,di tate),dragostea,sexul,pana la lucruri banale,dar toate transformandu-se in vicii psihice,dominandu-te pana’n varful unghiilor.Desi ele,viciile,reprezinta cel mai mare dusman al nostru,uneori pot fi cele mai bune prietene:te asculta cu foarte mare atentie in timp ce tu te stingi usor intr-o placere mortala,alinandu-te cu ganduri pozitive si nu prea,facandu-te sa te gandesti la ceva gol,dar totusi plin,ceva usor,dar totusi greu.Nu faci niciun pacat gustand dintr-un viciu,e cunoastere.Unii oameni considera ca cei ce s-au apucat de fumat sau “testeaza” drogurile nu au pic de independenta si libertate psihica.Si acuma sa punem din nou intrebarea: de ce? De ce iubim viciile?! Si raspunsul:simplu,le iubim pentru ca ne simtim bine atunci cand le practicam,ele ne dau starile pe care le cautam.Fiecare viciu are o explicatie .Acum ma contrazic si ma intreb”oare noi chiar iubim viciile?”….poate doar le suportam,ne complacem,altfel nu le-am numii vicii. Un viciu te cucereste,nu stiu cum,dar o face. Desi dependentele sunt pentru oameni slabi(toata lumea spune asta) in acelasi timp oamenii dependenti sunt cei mai fericiti,so think again. DAR totusi si in acelasi timp se presupune ca “fericirea” propriu-zisa nu exista.Si totusi….fumul e un nor,iar norul e un vis………,dar pana la urma te trezesti din acel vis si ii futi in gura pe aia care te-au facut sa te simti pierdut. Iar fericirea ramane in concluzie doar un tonomat cu fise.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
"si totusi fumul e un nor, iar norul e un vis"..un vis care,as continua eu, iti innegreste plamanii si care 'visand' te duce mai repede si mai in chinuri spre groapa.. sau crematoriu.. sau.. ma rog.. depinde de preferinte:P
RăspundețiȘtergerenu m-am putut abtine sa nu precizez si partea neagra a viciului numit tigara.oricum toti suntem constienti de chestiile astea si cu toate astea continuam mergand pe principiul 'tot trebuie sa murim din ceva'.si cam asa e :P